„Poarta către iad” din Siberia s-a extins atât de mult încât se vede din spațiu: Craterul Batagaika continuă să crească alarmant

de: Cojocaru Cristian
28 10. 2024
Craterul Batagay în 2020, fotografiat din spațiu în spectrul aproape-infraroșu. - Foto: date Copernicus Sentinel

În înghețatele regiuni ale Siberiei, Craterul Batagaika, cunoscut și sub denumirea dramatică de „Poarta către iad”, devine tot mai mare pe zi ce trece. Situat în regiunea Yana Highlands, acest crater uriaș a atras atenția oamenilor de știință din întreaga lume, mai ales datorită ritmului său accelerat de extindere, un fenomen cauzat de schimbările climatice.

Craterul Batagaika este unul dintre cele mai vechi permafrosturi de pe Pământ, fiind al doilea ca vechime la nivel global. Cu o dimensiune de aproximativ 200 de acri și o adâncime de peste 90 de metri, acest crater a început să se dezvolte ca o mică fisură vizibilă în imaginile de satelit din anii 1960. Cu toate acestea, în ultimele trei decenii, dimensiunea sa s-a triplat, iar craterul continuă să se extindă într-un ritm alarmant, scrie Business Insider.

Efectele schimbărilor climatice asupra craterului

Expansiunea rapidă a craterului Batagaika este, conform cercetătorilor, o consecință directă a încălzirii globale. Pe măsură ce temperatura globală crește, solul înghețat al permafrostului începe să se topească, eliberând nutrienți și gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, în atmosferă. Aceste gaze, prin acumulare, contribuie la accelerarea schimbărilor climatice, ceea ce face ca fenomenele de acest tip să devină ciclice și, implicit, tot mai periculoase.

Roger Michaelides, geofizician la Universitatea Washington, explică faptul că topirea permafrostului scoate la iveală straturi de pământ care au fost ascunse timp de mii de ani, adesea neaccesibile pentru studii. „Este foarte mult de învățat din Batagaika, nu doar în privința evoluției sale, ci și pentru a înțelege cum se vor dezvolta trăsături similare în tot Arcticul”, spune Michaelides. Această zonă oferă o fereastră unică către istoria climatică și geologică a planetei, dar reprezintă și un semnal de alarmă pentru viitor.

Imaginile din satelit din 1999 și 2017 arată cât de mult a crescut megafisura Batagay (și cât de mult s-au îmbunătățit tehnologiile de imagistică prin satelit) – Foto: NASA

Amenințările pentru ecosistemul local

Creșterea craterului Batagaika nu afectează doar solul, ci are implicații majore pentru întregul ecosistem local. Pe măsură ce craterul se extinde, el afectează râul Batagay din apropiere, crescând eroziunea malurilor și modificând habitatul natural al regiunii, scrie Sciencealert.com. Nikita Tananaev, cercetător la Institutul de Permafrost Melnikov din Iakutsk, atrage atenția asupra schimbărilor permanente care afectează ecosistemele din apropiere, menționând că efectele sunt deja vizibile și în râul Yana, cel mai mare curs de apă din zonă.

Un alt risc semnificativ este reprezentat de posibilitatea ca acest crater să afecteze, pe termen lung, și așezările umane din apropiere. Pe măsură ce topirea permafrostului se accelerează, există riscul ca solul instabil să ducă la prăbușiri de teren și alunecări, punând în pericol satele din vecinătate. Această amenințare se adaugă la lista de provocări cu care se confruntă populația din zonele arctice, unde condițiile de viață devin din ce în ce mai dificile.

O vedere din dronă a capului megafisurii Batagay.  – Foto: Reuters

Pe lângă impactul local, craterul Batagaika este considerat un indicator major al schimbărilor climatice globale. Topirea permafrostului contribuie la eliberarea unor cantități mari de carbon blocat în sol de milenii, iar cercetătorii estimează că, în prezent, între 4.000 și 5.000 de tone de carbon organic sunt eliberate anual din această zonă, o cifră care este așteptată să crească pe măsură ce craterul se extinde, notează New York Post.

Fenomenul Batagaika este doar un exemplu al impactului devastator pe care încălzirea globală îl poate avea asupra mediului. Extinderea acestei „Porți către iad” reprezintă nu doar o curiozitate științifică, ci și un avertisment asupra efectelor schimbărilor climatice necontrolate. Fără măsuri urgente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fenomene similare ar putea deveni tot mai comune în regiunile arctice, amenințând echilibrul natural al planetei.